7 / 90
"Acest proiect a fost finanţat cu sprijinul Comisiei Europene. Această publicaţie (comunicare)
reflectă numai punctul de vedere al autorului şi Comisia nu este responsabilă pentru
eventuala utilizare a informaţiilor pe care le conţine."
abilitățile de lectură și la științe au rămas la fel. Raportul a arătat că elevii greci de 15 ani se
află sub medie la abilitățile de lectură, cu un scor mediu de 477 (media OECD a fost de 496),
conferindu-i locul 30 din 34 de țări OECD și locul 40 dintre toate țările participante.
În
Italia
, Raportul național OECD PISA 2012 publicat de Invalsi (Institutul Național pentru
Evaluare în sistemul de învățământ) a evidențiat unele elemente critice: Italia se clasează
puțin, dar semnificativ, sub media OECD. Este între locul 26 și 34 în clasamentul celor 65 de
țări participante și între locul 19 și 25 între cele 34 de țări OECD. În Italia, aproape unul din
cinci elevi de 15 ani este sub limita critică a abilităților minime necesare pentru ca lectura să
fie o activitate funcțională. În plus, Italia este rămasă în urmă față de majoritatea țărilor
OECD în privința echipamentelor și a folosirii tehnologiei informației și comunicării (TIC) în
școală. De exemplu, în 2011, numai 30% din elevii italieni de clasa a opta foloseau TIC ca un
instrument uzual de învățare la orele de științe, față de media de 48% din țările OECD.
În efortul de a viza nivelul scăzut al abilităților de scriere și citire din țările partenere, faza de
cercetare s-a concentrat și pe datele privitoare la lectura de plăcere în rândul elevilor și la
sugestii pentru a promova această idee, pe baza beneficiilor realizate. Opiniile profesorilor și
ale elevilor care au participat la faza de cercetare din LiRe2.0, cu privire la obiceiurile de
lectură ale tinerilor, au mers în aceeași direcție, considerând că nu mulți elevi citesc de
plăcere; deși există cititori eficienți buni printre tineri, cititul este rar declarat ca activitate
preferată sau ca parte a delectării lor favorite. Mai mult, cititul este asociat de tineri cu
munca de la școală, cu toate că uneori este plăcut și interesant. Elevii au susținut că citesc
genuri ficționale precum biografii, acțiune, romane, reviste și, de asemenea, au susținut că
le place să citească despre situații reale de viață. Profesorii au coroborat opiniile elevilor și
au evidențiat motivația lor suplimentară când citesc despre evenimente emoționante și care
pun viața în pericol. S-a aflat și că lectura este asociată de elevi cu informația: citesc pentru
a obține informații despre anumite subiecte. Când fac acest lucru, pot folosi Internetul și
tehnologiile de pe mobil.
În ultimele decenii, s-au propus mai multe strategii pentru motivarea tinerilor în privința
lecturii. Segers and Verhoeven (2002) sugerează că lectura cărților de povestiri interactive
poate ajuta elevii din ciclul primar să își extindă vocabularul și să conceptualizeze structura
textelor narative. Raportul „Act Now!” din 2012, care a fost publicat de Comisia Europeană,
sugerează folosirea unui mediu digital în efortul de a crește nivelul cititului și scrisului în
rândul studenților. Înțelegând integrarea tehnologiei în viețile copiilor, Chance & Lesesne
(2012) au propus folosirea filmelor de prezentare a cărților pentru a sprijini cititul cu
ajutorul tehnologiei. Efectele pozitive ale folosirii tehnologiei sunt descrise și în studiul lui
Eden, Shamir, and Fershtman’ s (2013), care a descoperit că elevii adolescenți (de 13-16 ani)
cu dizabilități de învățare, care foloseau laptopuri, și-au îmbunătățit considerabil capacitățile
de pronunțare spre deosebire de grupul participanților care nu au folosit laptopuri.