6 / 90
"Acest proiect a fost finanţat cu sprijinul Comisiei Europene. Această publicaţie (comunicare)
reflectă numai punctul de vedere al autorului şi Comisia nu este responsabilă pentru
eventuala utilizare a informaţiilor pe care le conţine."
studiu, 17,9% din respondenții din Irlanda se plasează la nivelul 1 sau mai jos. La fel, în 2001
Cipru
a participat la Studiul internațional privitor la progresul la lectură (PIRLS) și rezultatele
au indicat că performanța elevilor era sub media internațională, plasând țara pe locul 26 din
35 de țări clasificate(Mullis et al., 2003). În Programul pentru evaluarea internațională a
elevilor (PISA) din 2012, Cipru s-a plasat în grupa a treia, care cuprinde țările unde scorul a
fost sub media țărilor OECD. Situația problematică a nivelului cititului și scrisului în Cipru a
fost semnalată și de focus grupul profesorilor realizat în cadrul fazei de cercetare LiRe2.0,
care au exprimat necesitatea de a oferi copiilor un mediu bogat și motivant pentru a învăța
să citească.
În ceea ce privește
Portugalia
, rezultatele PISA din 2012 arată că performanța medie legată
de citit la elevii de 15 ani este de 488 de puncte, față de media OECD de 496 de puncte. În
termeni generali, numărul de puncte la lectură al Portugaliei a crescut cu 1,6. Cu privire la
folosirea tehnologiilor informației și comunicării (TIC) în Portugalia, la copii între 10 și 15 ani,
datele colectate de INE (Institutul Național de Statistică, 2014) arată că 98% folosesc
computerul, 95% accesează Internetul și 93% folosesc mobilul. Aceasta nu înseamnă, totuși,
că ei folosesc computerul laptopul sau desktopul la școală sau că aceste instrumente sunt
bine folosite pentru a ajuta elevii să navigheze în peisajul digital complex în care trăiesc. În
legătură cu abilitățile digitale de citit și scris asociate cu lectura în rândul tinerilor
portughezi, pe baza datelor OECD (2015) care compară lectura materialelor pe suport de
hârtie cu lectura digitală, Portugalia are, în ambele cazuri, nivele de performanță sub media
OECD. Elevii portughezi par să aibă o performanță mai slabă decât cea așteptată cu privire la
lectura în format digital, ceea ce, potrivit raportului OECD (2015) poate fi direct legat de
performanța slabă în lectura materialelor pe suport de hârtie.
În evaluările PIRLS (2001-2011) și PISA (2000-2012) privitoare la înțelegerea lecturii și
abilității de lectură, o proporție substanțială a elevilor din
România
(aproximativ 35% în
ambele studii) s-a considerat că reprezintă cititori slab performanți. În timp ce Raportul
Eurydice din 2011 a arătat că Romania este printre țările unde există cea mai largă acoperire
a instruirii pentru lectura de bază, curriculumul incluzând „între patru și șase indicatori
diferiți pentru identificarea cuvintelor și cunoștințe despre pronunțare și cel puțin trei
indicatori pentru fluență”. Cu privire la nivelul cititului și scrisului în legătură cu folosirea TIC
în lectură, documentele cuprinzând direcțiile centrale referitoare la „Competențe în mass
media” afirmă că elevii și profesorii ar trebui să folosească TIC la toate disciplinele în clasă și
pentru activitățile complementare.
Similar, în
Grecia
, elevii de gimnaziu și liceu au avut, la lectură, performanțe sub medie la
testele internaționale privind competențele de scriere și citire, potrivit rezultatelor evaluării
PISA din 2012, publicate de OECD. În Grecia, au fost testați mai mult de 5100 de elevi de 15
ani din 188 de școli. În timp ce raportul a evidențiat un progres ușor la matematică,