"Acest proiect a fost finanţat cu sprijinul Comisiei Europene. Această publicaţie (comunicare)
reflectă numai punctul de vedere al autorului şi Comisia nu este responsabilă pentru
eventuala utilizare a informaţiilor pe care le conţine."
cum sugerează Merisuo-Storm (2006), când căminul oferă resurse bogate referitoare la
opțiunile de lectură sau când părinții le citesc copiilor frecvent, este mai probabil ca un copil
să dezvolte atitudini pozitive față de lectură (Merisuo-Storm, 2006). În plus, același
cercetător a insistat pe influența grupurilor de prieteni în ceea ce privește cultivarea
atitudinilor pozitive față de lectură, afirmând că este mai probabil să se implice în practicile
de lectură copiii, când prietenii lor au păreri pozitive despre lectură.
De asemenea, importanța rolului profesorului în implicarea elevilor în procesul de scriere și
citit a fost evidențiat de un participant care a afirmat:
Rolul profesorului este important în cultivarea atitudinilor pozitive ale copiilor
față de lectură. Profesorul ar trebui să asigure copiilor timpul necesar pentru a
interacționa și să sprijine discuțiile în grup despre texte. Citirea în liniște ar trebui
să nu mai fie folosită. În locul ei, profesorii ar trebui să citească cu voce tare
cărțile care captează interesul elevilor lor. (Profesor din focus grup, bărbat).
Lectura exemplară, propusă de profesorul participant este, de asemenea, descrisă în
bibliografia examinată. Mai precis, când profesorii se comportă ca modele pentru a ilustra
cum se citește, elevilor li se oferă orientări clare și explicite, astfel îi fac să se simtă mai în
siguranță și liberi să se exprime (Fisher & Frey, 2012).
Pe baza celor menționate anterior, există o nevoie crescută de elaborare a unui plan
strategic specific pentru citit și scris care va implica toți factorii de decizie, inclusiv părinții,
universitarii, profesorii, cei care concep politicile etc. următoarele strategii au fost propuse
de Michaelidou – Evripidou (2012):
Elaborarea/folosirea unor instrumente specifice de diagnostic mai înainte în
sistem –identificare timpurie
Identificarea factorilor asociați cu elevii „defavorizați” (mediu socio-
economic, gen etc.) – programe de cercetare și prevenire în unitățile școlare.
Îmbunătățirea mecanismelor de sprijin, atât la nivelul ministerului, cât și la nivelul
școlii
Scheme flexibile de sprijin pentru elevii „defavorizați”
Evaluarea sistematică a valorii adăugate din programele de sprijin
Dezvoltarea profesională continuă a profesorilor și a liderilor
Implicarea sistematică a părinților
Bănci de date și îmbunătățirea continuă a promovării cercetării