Previous Page  12 / 90 Next Page
Information
Show Menu
Previous Page 12 / 90 Next Page
Page Background

"Acest proiect a fost finanţat cu sprijinul Comisiei Europene. Această publicaţie (comunicare)

reflectă numai punctul de vedere al autorului şi Comisia nu este responsabilă pentru

eventuala utilizare a informaţiilor pe care le conţine."

cum sugerează Merisuo-Storm (2006), când căminul oferă resurse bogate referitoare la

opțiunile de lectură sau când părinții le citesc copiilor frecvent, este mai probabil ca un copil

să dezvolte atitudini pozitive față de lectură (Merisuo-Storm, 2006). În plus, același

cercetător a insistat pe influența grupurilor de prieteni în ceea ce privește cultivarea

atitudinilor pozitive față de lectură, afirmând că este mai probabil să se implice în practicile

de lectură copiii, când prietenii lor au păreri pozitive despre lectură.

De asemenea, importanța rolului profesorului în implicarea elevilor în procesul de scriere și

citit a fost evidențiat de un participant care a afirmat:

Rolul profesorului este important în cultivarea atitudinilor pozitive ale copiilor

față de lectură. Profesorul ar trebui să asigure copiilor timpul necesar pentru a

interacționa și să sprijine discuțiile în grup despre texte. Citirea în liniște ar trebui

să nu mai fie folosită. În locul ei, profesorii ar trebui să citească cu voce tare

cărțile care captează interesul elevilor lor. (Profesor din focus grup, bărbat).

Lectura exemplară, propusă de profesorul participant este, de asemenea, descrisă în

bibliografia examinată. Mai precis, când profesorii se comportă ca modele pentru a ilustra

cum se citește, elevilor li se oferă orientări clare și explicite, astfel îi fac să se simtă mai în

siguranță și liberi să se exprime (Fisher & Frey, 2012).

Pe baza celor menționate anterior, există o nevoie crescută de elaborare a unui plan

strategic specific pentru citit și scris care va implica toți factorii de decizie, inclusiv părinții,

universitarii, profesorii, cei care concep politicile etc. următoarele strategii au fost propuse

de Michaelidou – Evripidou (2012):

Elaborarea/folosirea unor instrumente specifice de diagnostic mai înainte în

sistem –identificare timpurie

Identificarea factorilor asociați cu elevii „defavorizați” (mediu socio-

economic, gen etc.) – programe de cercetare și prevenire în unitățile școlare.

Îmbunătățirea mecanismelor de sprijin, atât la nivelul ministerului, cât și la nivelul

școlii

Scheme flexibile de sprijin pentru elevii „defavorizați”

Evaluarea sistematică a valorii adăugate din programele de sprijin

Dezvoltarea profesională continuă a profesorilor și a liderilor

Implicarea sistematică a părinților

Bănci de date și îmbunătățirea continuă a promovării cercetării